De câțiva ani încoace, în fiecare an am micșorat cadourile de Sărbători, într-un efort de simplificare, de a elimina materialul, marketingul, manipularea, dezvoltarea unor nevoi acolo unde ele nu există, pentru a-mi economisi eforturile și goana de a mă înconjura de obiecte de care nu am nevoie și nici unde să le mai pun. Da, ies din rând și mă bucur pentru asta!

Am încercat să transmit aceasta simplitate, sobrietate și copiilor mei, într-o societate de consum care promovează sclipicioasa luxurianță a decorațiunilor, a nevoilor, a ofertei, pentru a lăsa spațiul respectiv liber ideilor, colindelor de Crăciun, spiritului de acasă și de împreună. Acum doi ani de Crăciun le-am oferit dragilor mei numai câte o felicitare și o carte, cu câteva cuvinte scrise de mână, gandite si alese special pentru ei. Poate i-am surprins, dar nu, nu m-au iubit mai puțin pentru asta!

Anul acesta am avut pentru fiecare un singur cadou, nu scump, dar util și simbolic. Am văzut că și ei mi-au răspuns la fel – am primit de la Moș Crăciun o cană pe care scrie: „Life is not about finding yourself, but about creating yourself!” Poate nu aveam neapărat nevoie de o cană, mai aveam, dar de citatul ăsta cu siguranță că da, aveam nevoie!

Pruncul Isus și copiii noștri n-au venit pe lume la supermarket sau la mall, au venit acasa, înconjurați de atenție și de iubire… Și orice copil e tot o minune, fie că se naște într-un grajd sau într-un leagăn de aur. Cine este părinte știe asta foarte bine…

E poate un spirit de frondă, de împotrivire, de apărare împotriva marketingului Crăciunului care începe acum chiar din luna noiembrie. Noi am făcut bradul în ajun, pe 24 decembrie, și l-am împodobit împreună, ca de obicei, ascultând colinde vechi cântate de corul Madrigal. E CD-ul nostru de Crăciun.

Anul ăsta n-am mai pus toate globurile în pom! Le-am sortat pe culori și am ales numai două culori, roșu și alburiu/ argintiu, în același spirit de simplificare care mă definește cu precădere în ultima perioadă. Tot ce era galben auriu sau albastru si verde a intrat înapoi, la cutie, pentru anul viitor. Nu, nu a fost nici greu și nici consumator de timp, așa cum credeam. În schimb, a ieșit un brad minunat, de o veselie calmă, pe care nu m-am mai săturat să-l privesc. Ca o poveste liniștită de Crăciun, ca o ninsoare cu fulgi mari, calmi și veseli…