Poze libere în Oceanul Planetar, pe net

DSC05813Mi-am revăzut adineauri pe Facebook, intr-un link share-uit de prieteni și preluat de la @oficialmedia, o fotografie pe care am făcut-o cu prof Dumitru Constantin Dulcan si care a ilustrat interviul pe care l-am publicat in 2014 in @Medica Academica. Nu scria nicăieri de unde a fost preluată, când a fost făcută și de cine. @Oficial Media se simt liberi să folosească fără nicio emoție orice resursă de pe net. Și la fel se simte și orice alt utilizator de FB și net.

Totul umblă liber in al Doilea Ocean Planetar, și am numit astfel aici Internetul: poze, idei valoroase, prostii de-a dreptul, păreri și intoxicații voite sau întâmplătoare. Totul e gratuit si anonim. Oceanul Planetar anonimizează totul. E ca și cum am arunca sticle cu mesaje în ocean. Dacă se întorc la noi înseamnă doar un mare noroc. Dacă cineva le găsește, citește doar mesajul, se semnează și apoi îl aruncă înapoi, semnându-l pe FB ca al lui.

Am văzut atâtea postări care preiau idei, le întorc puțin și le lansează din nou, proaspete și semnate bineinteles altfel, încasând cu nemiluita like-uri și share-uri într-o competiție absurdă și lipsită de orice onestitate.

Iată și materialul aparut in 2014: http://medicaacademica.ro/prof-dumitru-constantin-dulcan-neurolog-existenta-noastra-nu-se-limiteaza-la-universul-fizic/

și iată și materialul proaspat ilustrat aici: http://oficialmedia.com/dumitru-constantin-dulcan-legea-binelui/

Ma intreb unde o sa ne ducă sfera virtuală, până la ce aberații controlate perfect vom ajunge… Poate chiar să nu mai putem face diferența dintre vis și realitate, dintre adevăr și minciună, dintre valoare și nonvaloare… Și poate așa cum s-a prăbușit Turnul Babel, toate limbile căzând și amestecându-se unele într-altele, sfera informațională va face implozie și vom reveni la cuvintele simple, la ceea ce este esențial. Dincolo de vacarmul inutil, aiuritor și manipulator.

1 Comment

  1. Foarte adevărat! Însă, la fel de adevărat este faptul că oamenii și-au dorit asta mereu. Altfel, și acum am fi citit operele unor mari scriitori cioplite în peretele de piatră al vreunei peșteri.
    Glumesc, dar evoluția tehnologică a făcut posibilă transmiterea fără precedent a informației. Ori, asta conduce și la situația în care alții își însușesc cu seninătate gândurile, ideile sau mesajele tale. Ăsta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru ușurința cu care comunicăm.
    Nu mai departe de acum 50 de ani (un interval de timp f scurt privit la scara istoriei) un mesaj către o rudă, un prieten etc. se făcea prin intermediul „banalei” scrisori, care ajungea la destinatar în câteva zile (în cel mai fericit caz).
    Deci, ce ne dorim?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *